Blog

Home/Afectiuni genunchi/Ruptura de menisc lateral şi medial

Ruptura de menisc lateral şi medial

Medial Collateral Rupture.eps

Meniscurile – meniscul medial şi cel lateral – sunt benzi de cartilaj dens, elastic în formă de semilună care se ataşează la tibie.  Realizează absorbţia şocurilor la acest nivel şi conferă o stabilitate mai bună articulaţiei genunchiului.

Meniscul medial se află în porţiunea internă a genunchiului.  

Meniscul  lateral se află în porţiunea externă a genunchiului.

Exista variate fore ale rupturii meniscurilor:

  • ruptura in toarta de cos – ca o banda ce porneste din cornul posterior al meniscului pana in cornul anterior al acestuia; aceasta banda se deplaseaza spre centrul genunchiuluisi duce la blocari ale acestuia
  • ruptura in “cioc de papagal” este o ruptura limitata cu un traiect oblic
  • ruptura transversala a meniscului (leziuni radiale)
  • rupturi longitudinale
  • clivaje orizontale – rupturi in interiorul meniscului care separa doua portiuni suprapuse ale acestuia

Simptome

Ruptura de menisc se întâmplă de obicei brusc în timpul practicării activităţilor sportive. Durerea severă şi tumefacţia pot să apară până la 24 de ore după incident. Mersul poate deveni dificil. Se poate simţi durere suplimentară  la mişcarea de flexie sau de torsiune a genunchiului. Un fragment de cartilaj poate duce la blocarea temporară a articulaţiei genunchiului şi imposibilitatea extensiei totale a piciorului. 

Dacă apare o ruptură de menisc:

* Nu veţi putea realiza extensia piciorului fără dificultate şi este posibil să vă simţiţi mai bine când genunchiul este îndoit (în flexie).

* Durerea se dezvoltă treptat de-a lungul meniscului şi a liniei articulare atunci când puneţi presiune pe genunchi (de obicei în timpul activităţilor repetitive). Acest lucru se întâmplă cel mai frecvent atunci când ruptura creşte în timp.

* Genunchiul devine tumefiat, rigid sau puteţi avea o senzaţie de apăsare la nivelul genunchiului. 

Etiologie şi factori de risc 

Ruptura de menisc poate apărea atunci când genunchiul este răsucit brusc iar piciorul este fixat pe toată talpa pe sol. Odata cu inaintarea in varsta, meniscurile isi pierd elasticitatea, astfel incat pot aparea leziuni ale acestora ca traumatisme minore.

+ Diagnostic

Medicul vă va întreba cum s-a produs leziunea, cum aţi simţit genunchiul după producerea accidentării şi dacă aţi mai avut şi alte leziuni la nivelul genunchiului. Vă mai poate adresa întrebări legate de ceea ce vă doriţi din punct de vedere fizic şi sportiv. Acest lucru îl va ajuta pe medic să decidă cel mai bun tratament pentru dumneavoastră. 

Examenul genunchiului cuprinde o serie de miscari pasive ale acestuia efectuate de catre medic, precum si fortarea anumitor pozitii. Durerile declansate de aceste manevre si forte specifice ofera informatii valoroase legate de eventualele leziuni meniscale.

Este important să descrieţi cu exactitate simptomele. Intensitatea durerii şi prima apariţie a tumefacţiei pot fi indicii importante despre localizarea şi severitatea leziunii. Medicul trebuie informat despre orice tumefacţie recurentă sau despre vreo scăpare repetată a genunchiului. 

Imagistica prin rezonanţa magnetică (RMN) este folosită în multe cazuri pentru a diagnostica leziunile  de menisc. Meniscurile apar în negru la RMN.  O ruptură apare ca nişte linii albe. RMN identifică rupturile de menisc cu o acurateţe de 70 până la 90%, precum şi severitatea leziunii. Totuşi rupturile de menisc nu apar întotdeauna la imagistica prin rezonanţă magnetică. 

Rupturile de menisc, aşa cum sunt indicate de RMN, se clasifică în trei grade. Gradele 1 şi 2 nu sunt considerate grave. Este posibil ca acestea să nu apară la examinarea artroscopică. Ruptura de gradul 3 este considerată ruptură adevărată, iar artroscopia are aproape 100% grad de acurateţe în diagnosticarea acestui tip de ruptură. 

+ Tratamente

Dacă RMN indică o ruptură de grad 1 sau 2, iar simptomele şi examinarea clinică nu confirmă ruptura, nu este nevoie de intervenţie chirurgicală.  

Ruptura de menisc de grad 3 necesită de obicei intervenţie chirurgicală, care poate include: 

Sutura meniscala - Un artroscop este introdus în interiorul genunchiului pentru a se vizualiza ruptura. Se fac două sau trei incizii de mici dimensiuni necesare pentru introducerea instrumentarului medical. Multe rupturi sunt refăcute cu ajutorul unor dispozitive tip ancore meniscale cu fir de sutura atasat care sunt inserate şi plasate de-a lungul rupturii pentru a sutura meniscul. Reconstrucţiile artroscopice de menisc durează de obicei aproximativ 40 minute. În mod obişnuit pacientul poate părăsi spitalul  în aceeaşi zi, dar nu poate calca pe piciorul operat tip de 6 saptamani.

Meniscectomie parţială artroscopică – Scopul acestei proceduri este îndepărtarea unui mic fragment din meniscul rupt pentru a asigura funcţionarea normală a genunchiului. 

Meniscectomie totală artroscopică – Câteodată o ruptură mare de menisc lateral poate fi rezolvată cel mai bine prin meniscectomie totală artroscopică, o procedură în cadrul căreia se îndepărtează întregul menisc. Mersul este permis imediat, iar recuperarea este initiata imediat, pentru un interval de tip cuprins intre 2 si 4 saptamani.